Ptoza palpebrală (pleoapa căzută): De ce apare și cum se poate trata?

Ptoza palpebrală sau pleoapa căzută poate apărea la orice vârstă și poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, afectând atât aspectul estetic, cât și funcția vizuală. În acest articol, îți vom spune de ce apare și cum poți să scapi de pleoapa căzută la Estetis Clinic.

Ce este ptoza palpebrală?

Ptoza palpebrală este caracterizată printr-o poziționare anormal de joasă a pleoapei superioare. Poate afecta un singur ochi (ptoză palpebrală unilaterală) sau pe ambii (ptoză palpebrală bilaterală) și poate varia de la o ușoară cădere a pleoapei până la acoperirea completă a pupilei, afectând astfel vederea.[1][2]

Simptome și impact asupra vederii

Ptoza palpebrală se manifestă în principal prin căderea vizibilă a pleoapei superioare, fapt care poate restricționa câmpul vizual al pacientului. Această restricție poate ajunge să afecteze vederea periferică, punând dificultăți în realizarea activităților zilnice precum cititul sau condusul. În unele cazuri, pacienții pot dezvolta un reflex compensatoriu, cum ar fi înclinarea capului în spate sau ridicarea constantă a sprâncenelor, pentru a încerca să îmbunătățească vederea. Alte simptome asociate pot fi oboseala oculară sau lăcrimarea excesivă.[1][2]

La copii, ptoza palpebrală poate avea consecințe și mai grave. Dacă nu este tratată în timp, aceasta poate duce la dezvoltarea ambliopiei, cunoscută și sub denumirea de „ochi leneș”, care se dezvoltă atunci când ochiul afectat nu este stimulat suficient.[1][2]

Dincolo de dificultățile funcționale, ptoza palpebrală poate avea un impact semnificativ asupra aspectului estetic. Aceasta poate genera o stare de disconfort sau nesiguranță în privința aspectului propriu și poate afecta negativ stima de sine.[1][2]

Cauzele ptozei palpebrale

Există două tipuri principale de ptoză palpebrală: ptoza congenitală și ptoza dobândită.[1][2]

Ptoza palpebrală congenitală este prezentă de la naștere și este cauzată, de obicei, de o dezvoltare insuficientă a mușchiului ridicător al pleoapei superioare (levator palpebrae superioris). Aceasta poate fi unilaterală sau bilaterală și, în unele cazuri, poate fi asociată cu alte malformații oculare sau sindroame genetice.[3]

Ptoza palpebrală dobândită, pe de altă parte, apare mai târziu în viață și, în funcție de etiologia sa, poate fi clasificată astfel:

• ptoză palpebrală aponevrotică – este cea mai frecventă formă de ptoză la adulți, în special la cei cu vârsta peste 50 – 60 de ani, și este cauzată de slăbirea mușchiului ridicător din cauza îmbătrânirii;
• ptoză palpebrală neurogenă – poate rezulta din orice afecțiune care perturbă inervația fie a mușchiului ridicător, fie a mușchiului Muller; printre cele mai frecvente cauze se numără paralizia nervului III cranian și sindromul Horner;
• ptoză palpebrală miogenă – este caracterizata de afectarea directă a mușchilor responsabili de ridicarea pleoapei superioare; miastenia gravis, miopatia oculară și blefarofimoza sunt exemple de afecțiuni care pot afecta funcția normală a mușchilor palpebrali;
• ptoză palpebrală mecanică – este cauzată de prezența unor tumori, chisturi, cicatrici sau inflamații care „trag” pleoapa în jos;
• ptoză palpebrală traumatică – apare în urma unor leziuni la nivelul pleoapei sau al structurilor oculare.[1][2]

Cum se poate trata ptoza palpebrală?

Tratamentul ptozei palpebrale depinde în mare măsură de cauza și severitatea acesteia. În unele cazuri, tratamentul poate să nu fie necesar, în special dacă ptoza este ușoară și nu afectează vederea sau aspectul estetic. Însă, în alte situații, intervenția medicală este esențială pentru îmbunătățirea funcției vizuale și a aspectului estetic. În cazurile moderate și severe, chirurgia este cea mai eficientă soluție.[1][2] Recomandări personalizate de tratament se poate face doar după o evaluare amănunțită a severității ptozei, așa că dacă vrei să afli exact care este soluția potrivită în cazul tău, programează o vizită la Estetis Clinic, pentru o consultație cu Dr. Șerban Porumb.

Tratamentul non-chirurgical pentru ptoză palpebrală sau pleoapa căzută

Opțiunile non-chirurgicale de tratament în cazurile de ptoză includ diverse metode de susținere mecanică a pleoapei superioare. Un tratament conservator al ptozei palpebrale poate presupune, de exemplu, utilizarea benzilor adezive speciale pentru a ridica pleoapa ori purtarea de ochelari cu suport palpebral care ajută la menținerea pleoapei într-o poziție adecvată. Există și exerciții specifice ce pot ajuta la întărirea mușchilor palpebrali în cazurile ușoare. Este important de menționat că aceste opțiuni sunt temporare și pot fi utile în special pentru pacienții care nu sunt candidați pentru chirurgie.[1][2]

Operația pentru ptoză palpebrală

Corecția ptozei palpebrale se poate face prin intermediul blefaroplastiei. Blefaroplastia este o procedură chirurgicală estetică ce are ca scop corectarea defectelor și deformărilor pleoapelor, fie din motive funcționale, fie din motive cosmetice.[4]

În multe cazuri, pacienții solicită blefaroplastia pentru a îmbunătăți aspectul pleoapelor, care poate fi afectat de excesul de piele și grăsime. În timpul procedurii, se îndepărtează sau repoziționează aceste țesuturi, pentru a oferi un aspect mai tânăr și mai odihnit. Mai este descrisă uneori și ca un lifting al pleoapelor.[4]

Atunci când ptoza palpebrală este prezentă, blefaroplastia superioară poate fi combinată cu o procedură specifică de corectare a ptozei. Aceasta implică scurtarea și/sau repoziționarea mușchiului levator al pleoapei superioare pentru a restabili poziția normală acesteia. Atunci când funcția mușchiului levator este sever afectată sau absentă, se poate folosi o tehnică numită suspensie frontală, ce implică crearea unei legături între pleoapa superioară și mușchiul frontal, situat la nivelul frunții. Această legătură permite pacientului să ridice pleoapa prin contracția mușchiului frontal.[2][4]

Ptoza palpebrală poate avea un impact semnificativ asupra vederii și aspectului fizic, dar opțiunile de tratament disponibile pot îmbunătăți considerabil atât funcția oculară, cât și estetica feței. Dacă te confrunți cu această problemă și dorești să o corectezi, programează o consultație pentru o evaluare și un plan de tratament personalizat.

Surse:

1. Shahzad, Babar, and Marco A Siccardi. „Ptosis” StatPearls Publishing, 8 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546705/. Accesat la 13 Mar. 2025.
2. Koka, Kirthi, and Bhupendra C Patel. „Ptosis Correction”, StatPearls Publishing, 10 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539828/. Accesat la 13 Mar. 2025.
3. Shukla, Unnati V, and Bhupendra C Patel. „Congenital Ptosis”, StatPearls Publishing, 3 Apr. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK568688/. Accesat la 13 Mar. 2025.
4. Kwitko, Geoffrey M, and Bhupendra C Patel. „Blepharoplasty Ptosis Surgery”, StatPearls Publishing, 28 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482296/. Accesat la 13 Mar. 2025.